Ce înseamnă o decizie bună?

Adesea oamenii vin la cabinet ca să-i ajut să ia o decizie. Nu e ușor când e vorba de decizii care schimbă viața, cum ar fi: să divorțez sau să rămân în această relație, să accept noul job sau noua poziție, să mă mut în altă țară sau care partener e cel mai potrivit pentru mine?

Sentimentul care predomină este ambivalența: „Vreau una, dar o vreau și pe cealaltă”.
Sau frica și regretul: „Mi-e teamă că, dacă aleg una, o pierd pe cealaltă”, „Și dacă lucrurile merg prost?”
Alții se pot simți vinovați că aleg un partener în locul celuilalt sau că își dezamăgesc colegii ori șeful plecând de la locul de muncă.

A înțelege de unde vin aceste sentimente, a te întreba dacă sunt întemeiate și a învăța cum să treci dincolo de ele sau cum să le accepți: toate acestea fac parte din procesul terapeutic.

Dar deciziile nu sunt doar emoționale. Sunt și raționale.

Când vorbim despre partea cognitivă, câteva dintre practicile pe care le-am văzut funcționând cel mai bine sunt:

1. Verifică dacă decizia pe care o ai în vedere rezolvă problema de fond. Să spunem că vrei să-ți părăsești căsnicia din cauza problemelor de comunicare. Înainte să hotărăști să pleci, întrebarea este dacă se poate face ceva ca lucrurile să se îmbunătățească: să discuți problemele cu partenerul tău și să încercați soluții noi sau să mergeți împreună la terapie de cuplu. Decizia pe care o iei poate fi cea bună pe moment, dar mai târziu, cu un nou partener, te vei regăsi într-o situație asemănătoare, pentru că ai rezolvat doar simptomul, nu și problema.

2. Lărgește-ți opțiunile. Dacă explorezi mai multe alternative pe lângă cele două favorite (rămân sau plec, postul acesta sau celălalt), inclusiv varianta de a nu lua nicio decizie, procesul de decizie se accelerează. Asta pentru că te simți mai puțin investit în una singură și îți permiți să fii mai flexibil în ce crezi. Și așa poți avea un plan B în cazul în care planul A nu funcționează.

3. Pentru fiecare opțiune, gândește-te la posibilele urmări pozitive și negative pe termen scurt, mediu și lung. Asupra ta și asupra celor implicați în proces (de exemplu, într-un divorț, care va fi efectul asupra copiilor?). Această mică excursie în viitor poate scoate la iveală obstacole sau probleme pentru care vrei să fii pregătit. În același timp, privind lucrurile pe o perioadă mai lungă, îți vei da seama că sentimentele negative legate de acest proces se vor încheia într-o zi.

4. Pentru că deciziile noastre se bazează adesea pe felul în care percepem realitatea (iar percepțiile pot fi greșite), îți poate fi de folos să le ceri părerea oamenilor importanți din viața ta, unor specialiști sau celor care au trecut prin experiențe asemănătoare. Îți pot aduce multe informații de care nu știi sau te pot ajuta să-ți lărgești opțiunile.

5. Verifică dacă decizia ta se poate pune în practică. Ce pași trebuie să faci? Ai toate resursele necesare sau ai nevoie de alte resurse care să te sprijine în decizia ta? Poate vrei să-ți schimbi locul de muncă, dar dacă în acest moment nu există posturi disponibile, n-ar fi mai bine să aștepți vremuri mai prielnice?
6. Stabilește-ți un „termen-limită interior” pentru a lua decizia. Ține cont de cât de urgentă este, dar nu te pune singur sub presiune dacă nimic din afară nu te presează. Un termen-limită ar trebui să-ți lase timp să aduni sau să cauți informații noi, care să te ajute să iei în sfârșit decizia sau să te simți mai pregătit.

Am trăit pe pielea mea cât de stresant și de dificil poate fi procesul de a lua o decizie. Dar cu sprijinul potrivit, cu informații bune și explorând posibilele urmări, putem ajunge la decizii bune, iar acestea, în timp, ne întăresc stima de sine. E ceva prin care trebuie să trecem cu toții dacă vrem să trăim o viață bună.

Poți distribui oricând articolul meu